Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Catedrala Mitropolitană)

Muzeul de Artă
Coordonate GPS: 44.319323 / 44°19’9” N – 23.794477 / 23°47’40” E
Adresă: Strada Calea Unirii nr. 15, oraș Craiova, județul Dolj
Muzeul de Artă din Craiova este situat chiar în centrul municipiului orașului și își are sediul în splendidul palat al familiei Mihail, din Calea Unirii nr. 15. Această impunătoare construcție a fost ridicată între anii 1900 – 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la comanda familiei lui Constantin Mihail, care la vremea respectivă era una dintre cele mai bogate familii din România. La construcţia palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini, în general italieni stabiliţi în regiunea Olteniei, arhitectul responsabil cu supravegherea lucrărilor fiind italianul Constantino Cichi. În total, Palatul numără 29 de camere, plus dependinţele. Această clădire este o adevărată capodoperă de arhitectură, reușind să atragă întreaga admirație a vizitatorilor prin perfecțiunea și armonia dimensiunilor, prin liniile delicate, dar totodată ferme și bine conturate. Muzeul de Artă funcționează în această clădire din anul 1954. La baza înființării muzeului a fost o donație de obiecte de artă făcută orașului în anul 1908 de către familia Aman, prin intermediul unei fundații. Colecţiile muzeului s-au mărit în perioada interbelică printr-o serie de achiziţii făcute de primăria oraşului, precum şi prin donaţiile lui Nicolae Romanescu, Barbu Drugă, Jean Mihail sau Nicolae Glogoveanu, cu toții mari bogătași și filantropi ai Craiovei. În prezent Muzeul deține un patrimoniu cultural valoros și bogat format din circa 12.000 de lucrări artistice. Patrimoniul este preluat de către Muzeul Olteniei în anul 1950, iar în anul 1954 toate aceste valori culturale și artistice aveau să devină fondul actualului muzeu de artă, cu un statut de sine stătător. Astfel, după ce vreme de mulți ani fusese gazda celor mai de seamă oameni ai vremii, sau sediul unor evenimente politice ale României și ale Europei, fosta locuinţă a familiei Mihail a devenit Muzeu de artă, fiind un prilej de bucurie și încântare pentru toți cei care au privilegiul de a-l vizita.
Casa Băniei
Coordonate GPS: 44.314705 / 44°18’53” N – 23.792139 / 23°47’31” E
Adresă: Strada Matei Basarab nr. 16, oraș Craiova, județul Dolj

O clădire emblematică pentru întreaga regiune a Olteniei este Casa Băniei. Cine vizitează acest edificiu istoric și cultural are ocazia să pășească în lumea tradițiilor populare, prin intermediul expozițiilor tematice deschise aici. Casa Băniei este cea mai veche construcție civilă din Craiova, fiind  ridicată în anul 1699 la iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu pe locul unui edificiu mai vechi din secolul al XV-lea, care aparţinuse inițial marii familii de boieri Craioveşti. Casa Băniei se află situată în zona centrală a orașului, în imediata apropiere a Catedralei Mitropolitane Sfântul Dumitru, deoarece aici se afla inima administrativă și comercială a orașului în acele vremuri. Relatări istorice arată că aici se aduna Divanul Craiovei, iar în timpul ocupației austriece, în perioada 1718 — 1739, clădirea devine sediul administrației străine, care o fortifică pentru apărare. În 1750, clădirea este cedată de domnitorul Grigore Ghica către Episcopia Râmnicului. Începând cu anul 1850, clădirea devine sediu pentru diverse instituții ale orașului: Tribunalul Craiovei, Liceul Frații Buzești, Seminarul local, Arhivele Statului. Din anul 1933, clădirea va adăposti Muzeul Olteniei până în 1948, când trece în folosința Mitropoliei Olteniei. Din anul 1966, vechiul monument de arhitectură brâncovenească găzduiește Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, având un patrimoniul inestimabil care în prezent cuprinde peste 9.000 de piese grupate pe colecţii de artă populară, fie că vorbim de unelte tradiționale țărănești, instrumente muzicale tradiționale, ceramică, lemn sculptat, țesături și covoare, pielărie, costume și haine populare, ouă încondeiate, icoane și obiecte religioase de cult. Toate aceste lucruri minunate, imposibil de văzut și admirat în altă parte, ne poartă într-o călătorie prin sufletul Olteniei. Casa Băniei, această clădire încărcată de semnificații, oferă celor prezenți, dar și generațiilor viitoare, exemple de spiritualitate ale unui bogat patrimoniu istoric, cultural și social.
Muzeul Olteniei – Secția de Istorie și Arheologie
Coordonate GPS: 44.316970 / 44°19’1” N – 23.789637 / 23°47’22” E
Adresă: Strada Madona Dudu nr. 14, oraș Craiova, județul Dolj

Muzeul Olteniei cuprinde 3 secții principale, aflate în clădiri diferite din orașul Craiova. Cea mai importantă și interesantă dintre ele este secția de istorie și arheologie, care se află într-o clădire care a aparținut inițial Bisericii Madona Dudu și pe care creșteau copaci. La începutul secolului XX, a început construcția actualului sediu, cu fonduri publice asigurate de către Ministerul Învățământului și Cultelor și de către Primăria Craiova, deoarece aici a fost inaugurată în anul 1906 prima școală de băieți și fete, cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol I. La cutremurul din anul 1940 clădirea a fost grav afectată, iar regimul comunist a desființat școala în anul 1948, clădirea primind destinația de muzeu.
Parcul Nicolae Romanescu
Coordonate GPS: 44.302102 / 44°18’7” N – 23.798774 / 23°47’55” E
Adresă: Bulevardul Nicolae Romanescu nr. 1A, oraș Craiova, județul Dolj

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova  este al treilea parc ca mărime din Europa, fiind unul dintre locurile preferate de locuitorilor Craiovei  și ale turiștilor care poposesc în oraș și merg să-l viziteze, declarându-se apoi fascinați de frumusețea sa. Numele parcului a fost dat Nicolae Romanescu, ales primar al Craiovei în anul 1898, și care, din dorința de a moderniza și a da o imagine europeană orașului, a pus în practică un proiect amplu de a amenajare de parcuri şi grădini publice. Parcul Romanescu a purtat de-a lungul timpului mai multe denumiri, cum ar fi Parcul Bibescu, Parcul Independenţei sau Parcul Poporului. Pentru a-şi pune în practică ideea, Nicolae Romanescu l-a ales pe Edouard Redont, un celebru arhitect peisagist francez. Proiectul parcului a demarat în anul 1900, pe baza planurilor acestui  arhitect  francez, a cărui viziune a reușit să creeze această bijuterie peisagistică, reușita fiind premiată cu medalia de aur la Expoziţia internaţională de la Paris din 1900. Volumul lucrărilor de amenajare a fost unul uriaș față de posibilitățile tehnice de atunci. S-au săpat și mutat peste 500.000 metri cubi de pământ, iar lungimea aleilor amenjate a depășit 26 de kilometri, fiind totodată plantați peste 1.150.000 de arbori din toate speciile. Terenurile unde nu s-au făcut împăduriri au fost acoperite cu gazon adus din Franța și Italia. Rețeaua de iluminat public a fost realizată de Societatea Electrică din Berlin. Inaugurarea oficială a parcului s-a făcut la data de 29 septembrie 1903, în prezența regelui Carol I al României. În prezent, parcul Nicolae Romanescu are o suprafață de circa 96 de hectare de zonă verde, un lac central cu o suprafață de 4 hectare şi alei pe o întindere de circa 35 km. Parcul Nicolae Romanescu găzduiește totodată și una dintre cele mai vechi grădini zoologice din România, inaugurată în anul 1906. Tot din alcătuirea parcului face parte şi un velodrom de dimensiuni olimpice, precum și un fost hipodrom inaugurat în anul 1903. Orașul Craiova are astfel privilegiul de a deține unul dintre cele mai mari și mai frumoase parcuri din întreaga Europă, un excepțional monument de arhitectură peisagistică, conceput si realizat ca un loc romantic și reconfortant, impresionant prin dimensiuni și fermecător prin compoziția și diversitatea elementelor naturale.
Grădina Botanică
Coordonate GPS: 44.323441 / 44°189’24” N – 23.790325 / 23°47’25” E
Adresă: Strada Constantin Lecca nr. 26, oraș Craiova, județul Dolj

Grădina Botanică din Craiova poartă numele celui care a avut inițiativa înființării sale în anul 1952, respectiv profesorul universitar  Alexandru Buia, pe baza unor planuri inițiale vechi de 50 de ani ale arhitectului peisagist francez Emile Redont. Alexandru Buia, care a fost profesor de botanică și mai apoi rector al Institutului de Agronomie din Craiova, a transformat aceste planuri în realitate, iar actuala Grădină Botanică a fost gândită ca o instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă, fiind sub organizată ca o grădină botanică universitară. În perioada de maximă dezvoltare a grădinii, aici se găseau peste 3.000 de exemplare de foioase şi conifere, precum și peste 900 de specii exotice, toate cu o mare valoare ştiinţifică şi decorativă. În momentul de față, suprafața utilă este de circa 12,8 ha., fiind  amenajate și 3 lacuri artificiale cu o suprafață de aproximativ 0,3 ha. În interiorul grădinii există și o seră cu o suprafaţă totală de 750 mp, în care de interes este colecția de peste 100 de specii de cactuși, într-o mare varietate de forme. Se mai pot admira, totodată, plante şi copaci din toate colţurile lumii, unele putând fi recunoscute cu uşurinţă, iar altele fiind total necunoscute în țara noastră. Grădina Botanică deţine şi un Herbar, care în prezent conține aproximativ 50.000 coli de o mare valoare ştiinţifică, și care se află permanent la dispoziţia profesorilor, cercetătorilor şi studenţilor, dar şi a tuturor persoanelor interesate şi pasionate de botanică. Grădina Botanică „Alexandru Buia” este cunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional, fiind inclusă din anul 1974 în Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice. Grădina Botanică a redevenit recent un loc de promenadă și de relaxare pentru craioveni, odată cu reamenajarea din primăvara anului 2016, oferind cu generozitate locuitorilor Craiovei un binemeritat refugiu de recreere în mijlocul naturii.