Mănăstirea Maglavit

Mănăstirea Maglavit se află în satul Maglavit, județul Dolj. În aceste locuri ciobanul Petrache Lupu a văzut pe 31 mai 1935 ”un bătrân cu barba albă […]care stătea ca și când ar fi la două palme deasupra solului”. În anul 1935, în câteva zile de vineri consecutive, Petrache Lupu l-a văzut pe bătrânul care i-a dat povețe despre lume, instrucțiuni despre Biserică și despre dreapta credință. În curând, în Maghavit încep să sosească zilnic câteva mii de credincioși. În locul unde au avut loc revelațiile au fost construite cruci, pietre votive și chiar un amvon pentru propovăduitor. La 14 septembrie 1935 a fost pusă piatra de temelie a viitoarei mănăstiri și au fost trimiși aici mai mulți călugări. Cel de-al doilea război mondial și instaurarea ulterioară a regimului comunist au dus la distrugerea mănăstirii. Viața monahală a fost refăcută abia în anul 1990. Din anul 2010 mănăstirea din Maglavit este mănăstire de maici.

Day 1
Ziua 1 – Craiova – Calafat – Vidin – Belogradcik – Ciprovți

Vizită la bisericile ”Sf. Troița”, ”Mântuleasa”, ”Madona Dudu”, ”Sf. Mare Mucenic Dumitru”, orașul Craiova (la alegere)

Călătorie către orașul Craiova

Vizită la mănăstirea ”Maglavit”, loc. Maglavit sau vizită la biserica ”Sf. Nicolae”, orașul Calafat (la alegere)

Vizită la muzeul de artă și etnografie orașul Calafat (la alegere)

Călătorie către Belogradcik

Prânz în zona orașului Vidin

Călătorie către Belogradcik și vizită la peștera ”Magurata” sau la cetatea ”Kaleto” din Belogradcik și la Stâncile din Belogradcik (la alegere)

Călătorie către orașul Ciprovți, cină și cazare în oraș

Day 2
Ziua 2 – Ciprovți – mănăstirea ”Sf. Ioan Pustnicul

Vizită la mănăstirea ”Sf. Ioan de la Rila”, orașul Ciprovți

Timp liber în orașul Ciprovți și muzeul din oraș

Prânz în orașul Ciprovți

Călătorie către mănăstirea ”Sf. Ioan Pustnicul” și vizita mănăstirii

Cină și cazare la mănăstire

Day 3
Ziua 3 – Vrața – Cerepiș

Călătorie către orașul Vrața

Vizita catedralei ”Sf. 12 Apostoli”, orașul Vrața

Vizita bisericii ”Sf. Constantin și Elena”, orașul Vrața

Plimbare prin oraș și vizită la peștera Ledenika

Prânz în orașul Vrața

Călătorie către mănăstirea Cerepiș ”Adormirea Maicii Domnului” și vizita mănăstirii

Vizita parcului natural ”Ritlite”, cascada ”Skoklya”, Stâncile Cerepiș (la alegere)

Cină și cazare în regiune

Day 4
Ziua 4 – Vidin

Călătorie către orașul Vidin

Vizita bisericilor ”Sf. Paraschiva”, ”Sf. Panteleimon”, catedrala ”Sf. Dumitru” și biserica ”Sf. Nicolae”

Prânz în orașul Vidin

Timp liber în oraș – vizită la cetatea Baba Vida, Cazarma Krastata, Muzeul de Istorie, orașul Vidin (la alegere)

Cină și cazare în orașul Vidin

Day 5
Ziua 5 – călătorie

Muzeul de Artă
Coordonate GPS: 44.319323 / 44°19’9” N – 23.794477 / 23°47’40” E
Adresă: Strada Calea Unirii nr. 15, oraș Craiova, județul Dolj
Muzeul de Artă din Craiova este situat chiar în centrul municipiului orașului și își are sediul în splendidul palat al familiei Mihail, din Calea Unirii nr. 15. Această impunătoare construcție a fost ridicată între anii 1900 – 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la comanda familiei lui Constantin Mihail, care la vremea respectivă era una dintre cele mai bogate familii din România. La construcţia palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini, în general italieni stabiliţi în regiunea Olteniei, arhitectul responsabil cu supravegherea lucrărilor fiind italianul Constantino Cichi. În total, Palatul numără 29 de camere, plus dependinţele. Această clădire este o adevărată capodoperă de arhitectură, reușind să atragă întreaga admirație a vizitatorilor prin perfecțiunea și armonia dimensiunilor, prin liniile delicate, dar totodată ferme și bine conturate. Muzeul de Artă funcționează în această clădire din anul 1954. La baza înființării muzeului a fost o donație de obiecte de artă făcută orașului în anul 1908 de către familia Aman, prin intermediul unei fundații. Colecţiile muzeului s-au mărit în perioada interbelică printr-o serie de achiziţii făcute de primăria oraşului, precum şi prin donaţiile lui Nicolae Romanescu, Barbu Drugă, Jean Mihail sau Nicolae Glogoveanu, cu toții mari bogătași și filantropi ai Craiovei. În prezent Muzeul deține un patrimoniu cultural valoros și bogat format din circa 12.000 de lucrări artistice. Patrimoniul este preluat de către Muzeul Olteniei în anul 1950, iar în anul 1954 toate aceste valori culturale și artistice aveau să devină fondul actualului muzeu de artă, cu un statut de sine stătător. Astfel, după ce vreme de mulți ani fusese gazda celor mai de seamă oameni ai vremii, sau sediul unor evenimente politice ale României și ale Europei, fosta locuinţă a familiei Mihail a devenit Muzeu de artă, fiind un prilej de bucurie și încântare pentru toți cei care au privilegiul de a-l vizita.
Casa Băniei
Coordonate GPS: 44.314705 / 44°18’53” N – 23.792139 / 23°47’31” E
Adresă: Strada Matei Basarab nr. 16, oraș Craiova, județul Dolj

O clădire emblematică pentru întreaga regiune a Olteniei este Casa Băniei. Cine vizitează acest edificiu istoric și cultural are ocazia să pășească în lumea tradițiilor populare, prin intermediul expozițiilor tematice deschise aici. Casa Băniei este cea mai veche construcție civilă din Craiova, fiind  ridicată în anul 1699 la iniţiativa domnitorului Constantin Brâncoveanu pe locul unui edificiu mai vechi din secolul al XV-lea, care aparţinuse inițial marii familii de boieri Craioveşti. Casa Băniei se află situată în zona centrală a orașului, în imediata apropiere a Catedralei Mitropolitane Sfântul Dumitru, deoarece aici se afla inima administrativă și comercială a orașului în acele vremuri. Relatări istorice arată că aici se aduna Divanul Craiovei, iar în timpul ocupației austriece, în perioada 1718 — 1739, clădirea devine sediul administrației străine, care o fortifică pentru apărare. În 1750, clădirea este cedată de domnitorul Grigore Ghica către Episcopia Râmnicului. Începând cu anul 1850, clădirea devine sediu pentru diverse instituții ale orașului: Tribunalul Craiovei, Liceul Frații Buzești, Seminarul local, Arhivele Statului. Din anul 1933, clădirea va adăposti Muzeul Olteniei până în 1948, când trece în folosința Mitropoliei Olteniei. Din anul 1966, vechiul monument de arhitectură brâncovenească găzduiește Secția de Etnografie a Muzeului Olteniei, având un patrimoniul inestimabil care în prezent cuprinde peste 9.000 de piese grupate pe colecţii de artă populară, fie că vorbim de unelte tradiționale țărănești, instrumente muzicale tradiționale, ceramică, lemn sculptat, țesături și covoare, pielărie, costume și haine populare, ouă încondeiate, icoane și obiecte religioase de cult. Toate aceste lucruri minunate, imposibil de văzut și admirat în altă parte, ne poartă într-o călătorie prin sufletul Olteniei. Casa Băniei, această clădire încărcată de semnificații, oferă celor prezenți, dar și generațiilor viitoare, exemple de spiritualitate ale unui bogat patrimoniu istoric, cultural și social.
Muzeul Olteniei – Secția de Istorie și Arheologie
Coordonate GPS: 44.316970 / 44°19’1” N – 23.789637 / 23°47’22” E
Adresă: Strada Madona Dudu nr. 14, oraș Craiova, județul Dolj

Muzeul Olteniei cuprinde 3 secții principale, aflate în clădiri diferite din orașul Craiova. Cea mai importantă și interesantă dintre ele este secția de istorie și arheologie, care se află într-o clădire care a aparținut inițial Bisericii Madona Dudu și pe care creșteau copaci. La începutul secolului XX, a început construcția actualului sediu, cu fonduri publice asigurate de către Ministerul Învățământului și Cultelor și de către Primăria Craiova, deoarece aici a fost inaugurată în anul 1906 prima școală de băieți și fete, cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol I. La cutremurul din anul 1940 clădirea a fost grav afectată, iar regimul comunist a desființat școala în anul 1948, clădirea primind destinația de muzeu.
Parcul Nicolae Romanescu
Coordonate GPS: 44.302102 / 44°18’7” N – 23.798774 / 23°47’55” E
Adresă: Bulevardul Nicolae Romanescu nr. 1A, oraș Craiova, județul Dolj

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova  este al treilea parc ca mărime din Europa, fiind unul dintre locurile preferate de locuitorilor Craiovei  și ale turiștilor care poposesc în oraș și merg să-l viziteze, declarându-se apoi fascinați de frumusețea sa. Numele parcului a fost dat Nicolae Romanescu, ales primar al Craiovei în anul 1898, și care, din dorința de a moderniza și a da o imagine europeană orașului, a pus în practică un proiect amplu de a amenajare de parcuri şi grădini publice. Parcul Romanescu a purtat de-a lungul timpului mai multe denumiri, cum ar fi Parcul Bibescu, Parcul Independenţei sau Parcul Poporului. Pentru a-şi pune în practică ideea, Nicolae Romanescu l-a ales pe Edouard Redont, un celebru arhitect peisagist francez. Proiectul parcului a demarat în anul 1900, pe baza planurilor acestui  arhitect  francez, a cărui viziune a reușit să creeze această bijuterie peisagistică, reușita fiind premiată cu medalia de aur la Expoziţia internaţională de la Paris din 1900. Volumul lucrărilor de amenajare a fost unul uriaș față de posibilitățile tehnice de atunci. S-au săpat și mutat peste 500.000 metri cubi de pământ, iar lungimea aleilor amenjate a depășit 26 de kilometri, fiind totodată plantați peste 1.150.000 de arbori din toate speciile. Terenurile unde nu s-au făcut împăduriri au fost acoperite cu gazon adus din Franța și Italia. Rețeaua de iluminat public a fost realizată de Societatea Electrică din Berlin. Inaugurarea oficială a parcului s-a făcut la data de 29 septembrie 1903, în prezența regelui Carol I al României. În prezent, parcul Nicolae Romanescu are o suprafață de circa 96 de hectare de zonă verde, un lac central cu o suprafață de 4 hectare şi alei pe o întindere de circa 35 km. Parcul Nicolae Romanescu găzduiește totodată și una dintre cele mai vechi grădini zoologice din România, inaugurată în anul 1906. Tot din alcătuirea parcului face parte şi un velodrom de dimensiuni olimpice, precum și un fost hipodrom inaugurat în anul 1903. Orașul Craiova are astfel privilegiul de a deține unul dintre cele mai mari și mai frumoase parcuri din întreaga Europă, un excepțional monument de arhitectură peisagistică, conceput si realizat ca un loc romantic și reconfortant, impresionant prin dimensiuni și fermecător prin compoziția și diversitatea elementelor naturale.
Grădina Botanică
Coordonate GPS: 44.323441 / 44°189’24” N – 23.790325 / 23°47’25” E
Adresă: Strada Constantin Lecca nr. 26, oraș Craiova, județul Dolj

Grădina Botanică din Craiova poartă numele celui care a avut inițiativa înființării sale în anul 1952, respectiv profesorul universitar  Alexandru Buia, pe baza unor planuri inițiale vechi de 50 de ani ale arhitectului peisagist francez Emile Redont. Alexandru Buia, care a fost profesor de botanică și mai apoi rector al Institutului de Agronomie din Craiova, a transformat aceste planuri în realitate, iar actuala Grădină Botanică a fost gândită ca o instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă, fiind sub organizată ca o grădină botanică universitară. În perioada de maximă dezvoltare a grădinii, aici se găseau peste 3.000 de exemplare de foioase şi conifere, precum și peste 900 de specii exotice, toate cu o mare valoare ştiinţifică şi decorativă. În momentul de față, suprafața utilă este de circa 12,8 ha., fiind  amenajate și 3 lacuri artificiale cu o suprafață de aproximativ 0,3 ha. În interiorul grădinii există și o seră cu o suprafaţă totală de 750 mp, în care de interes este colecția de peste 100 de specii de cactuși, într-o mare varietate de forme. Se mai pot admira, totodată, plante şi copaci din toate colţurile lumii, unele putând fi recunoscute cu uşurinţă, iar altele fiind total necunoscute în țara noastră. Grădina Botanică deţine şi un Herbar, care în prezent conține aproximativ 50.000 coli de o mare valoare ştiinţifică, și care se află permanent la dispoziţia profesorilor, cercetătorilor şi studenţilor, dar şi a tuturor persoanelor interesate şi pasionate de botanică. Grădina Botanică „Alexandru Buia” este cunoscută atât pe plan naţional, cât şi internaţional, fiind inclusă din anul 1974 în Asociaţia Internaţională a Grădinilor Botanice. Grădina Botanică a redevenit recent un loc de promenadă și de relaxare pentru craioveni, odată cu reamenajarea din primăvara anului 2016, oferind cu generozitate locuitorilor Craiovei un binemeritat refugiu de recreere în mijlocul naturii.

Hotel-restaurant Ramada
Coordonate GPS: 44.321184 / 44°19’16” N – 23.795993 / 23°47’45” E
Adresă: Strada Calea București nr. 1, orașul Craiova, județul Dolj
Hotel Helin Central
Coordonate GPS: 44.318489 / 44°19’6” N – 23.800482 / 23°48’2” E
Adresă: Strada Alexandru Ioan Cuza nr. 14, orașul Craiova, județul Dolj
Restaurant Iberico
Coordonate GPS: 44.317182 / 44°19’21” N – 23.798969 / 23°47’56” E
Adresă: Strada Romain Rolland nr. 13, Centrul vechi zona pietonală, orașul Craiova, județul Dolj
Hotel-restaurant Tata și Fii, oraș Bechet
Coordonate GPS: 43.786058 / 43°47’10” N – 23.954573 / 23°57’16” E
Adresă: Strada Alexandru Ioan Cuza nr. 51, oraș Bechet, județul Dolj
Hotel-restaurant Casa Verde, oraș Bechet
Coordonate GPS: 43.779065 / 43°46’45” N – 23.961584 / 23°57’42” E
Adresă: Strada Calea Dunării nr. 7, oraș Bechet, județul Dolj
Hotel-restaurant  Coliseum, oraș Calafat
Coordonate GPS: 43.993466 / 43°59’36” N – 22.931091 / 22°55’52” E
Adresă: Strada Gheorghe Doja, oraș Calafat, județul Dolj

Trip Facts

  • 44.032950 / 44°1’58” N – 23.065737 / 23°3’57” E
  • E79 / DN56, apoi DN 56A, apoi DJ 554
  • Strada Drumul Mănăstirii, comuna Maglavit, județul Dolj
  • „Izvorul Tămăduirii” şi „Naşterea Maicii Domnului”
  • Nu sunt necesare
  • Nu oferă cazare
  • telefon 112
  • www.manastireamaglavit.ro

Centre de informare turistică

Centre de informare turistică