Mănăstirea Jiana

Golful Mraconia – statuia regelui dac Decebal
Coordonate GPS: 44.640879 / 44°38’27” N – 22.293924 / 22°17’38” E
Adresă: Golful Mraconia
Această impresionantă statuie a fost săpată direct în stânca muntelui de către o echipă de 12 alpiniști, coordonată de sculptorul Florin Cotarcea. Creația artistică reprezintă chipul regelui dac Decebal și este cea mai mare sculptură realizată în natură din Europa, având o înalțime de 55 de metri și o lățime de 25 de metri. La această impresionantă operă s-a lucrat timp de 10 ani, între 1994 și 2004, fiind susținută financiar de omul de afaceri român Iosif Constantin Drăgan, care și-a putut vedea opera împlinită cu 4 ani înainte de a deceda, în anul 2008.

Muzeul Regiunii Porților de Fier, secția din Orșova
Coordonate GPS: 44.722649 / 44°43’21” N – 22.394430 / 22°23’39” E
Adresă: Strada Porțile de Fier nr. 32, oraș Orșova, județul Mehedinți
Începând cu luna decembrie 2018, în localitatea Orșova a fost deschis o nouă secție a Muzeului Regiunii Porților de Fier. Amenajat într-o clădire pusă la dispoziție de către Primărie, muzeul este un spațiu modern, dotat cu toate facilitățile, în care se pot admira urmele lăsate de istorie pe aceste locuri. Are în interiorul lui trei registre expoziționale cu teme distincte: științele naturii, istorie-arheologie și etnografie. Colecțiile obiectelor expuse aici aduc în fața vizitatorilor imagini din istoria tumultoasă a acestor locuri, viața localnicilor turci din insula Ada Kaleh, precum și diorame complexe cu frumusețea și sălbăticia Parcului Național Porțile de Fier. Sunt expuse colecții de arme de diverse tipuri, precum și obiecte casnice sau cu semnificație culturală și religioasă. Vizitatorii pot admira amenajat un spațiu cu obiecte și interiorul unei case tradiționale otomane. O altă expoziție este dedicată speciilor de plante, animale și pești care trăiesc în această regiune cu specificul de climat mediteraneean. Inedită ca modalitate de expunere este un prezentator de tip hologramă, care apare sub forma unui bătrân turc, iar povestea spusă de acesta poartă imaginația turiștilor într-o incursiune despre istoria plină de farmec a acestor locuri.

Palatul Cultural Theodor Costescu
Coordonate GPS: 44.624034 / 44°37’26” N – 22.654256 / 22°39’15” E
Adresă: Bulevardul Carol I, nr. 4, Drobeta Turnu Severin
Un edificiu reprezentativ aflat chiar în centrul orașului Drobeta Turnu Severin este Palatul Cultural Theodor Costescu, care poartă numele fondatorului său, profesorul Theodor Costescu. Acest remarcabil om de cultură a fost la început director al liceului din localitate, apoi a fost ales președinte al Societății de Teatru, dedicându-și întreaga energie și muncă pentru realizarea acestei minunate construcții, destinată să fie primul teatru public din oraș. A reușit în doar câteva zile să obțină prin subscripție publică întreaga sumă de bani necesară pentru finanțarea clădirii. Proiectul a fost întocmit de arhitectul Grigore Cerkez, iar piatra de temelie a fost pusă în anul 1912, teatrul fiind finalizat în anul 1924. Imediat după inaugurare a reușit să ofere spectatorilor o viață artistică nouă și bogată. Anii și-au spus cuvântul asupra clădirii, dar începând cu toamna anului 2010, Palatul Cultural Theodor Costescu a intrat într-un proiect de reabilitare totală, care s-a finalizat în anul 2015, astfel încât în prezent acest simbol de cultură și artă oferă acum o imagine cu adevărat demnă de trecutul său plin de glorie.

Cetatea medievală a Severinului
Coordonate GPS: 44.622047 / 44°37’19” N – 22.657042 / 22°39’25” E
Adresă: Strada Portului nr. 5, Drobeta Turnu Severin
Cetatea medievală a Severinului a fost construită în secolul al XIII-lea la inițiativa Regatul Maghiar, care a ridicat această fortăreață în scop de apărare la granița de sud a Banatului de Severin.  Prima garnizoană a cetății a fost formată din cavalerii Sfântului Ioan. Cetatea avea o poziție strategică, fiind situată pe malul Dunării și în imediata apropiere a vechiului castru roman Drobeta. Construcția a fost realizată de-a lungul secolelor XIII – XV, timp în care cetatea a fost permanent fortificată, lărgită și întărită. Construcția era apărată de un șanț adânc cu apă, ale cărui urme se pot vedea și astăzi, fiind înconjurată de două rânduri de ziduri de piatră, sprijinite de 6 turnuri de apărare. Invaziile otomane au supus cetatea unui lung șir de asedii de-a lungul secolelor. Cel mai devastator atac a fost cel din timpul lui Soliman Magnificul, în anul 1524, atunci când zidurile au fost complet distruse, practic din fortificații rămânând întreg doar un singur turn, denumit Turnul lui Sever, ceea ce a dus la stabilirea numelui localităţii de astăzi, Drobeta Turnu Severin. În urma unui amplu proiect privind reabilitarea, cetatea poate fi admirată astăzi în toată măreția ei.

Podul lui Dumnezeu, peștera Ponoare, câmpurile de lapiezuri
Coordonate GPS: 44.975072 / 44°58’30” N – 22.761444 / 22°45’41” E
Adresă: comuna Ponoare, județul Mehedinți
Podul lui Dumnezeu este un fenomen natural de origine carstică, format prin prăbușirea tavanului unei peșteri. Este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa, având 30 metri lungime, 13 metri lățime, 22 metri înălțime și 9 metri grosime, fiind și singurul pod de acest pe care se poate circula. În spatele podului, la baza unei coline, se găsește peștera Ponoarele, o altă atracție naturală reprezentativă pentru relieful carstic din această zonă.  Intrarea în peșteră are forma unui arc de cerc, cu o lăţime de 15 metri şi înălţime de peste 3 metri, astfel încât accesul în peșteră se face ușor. Altitudinea din zonă este de 337 metri. Galeriile au o lungime totală de 734 metri, prezentând spații largi, cu bogate formațiuni de stalagmite și stalactite. În platoul din spatele peșterii se poate admira o altă componentă a complexul carstic situat în această zonă, respectiv câmpurile de lapiezuri, care sunt de fapt formațiuni geologice calcaroase ca niște încrețituri. Lapiezurile au forme alungite și brăzdate, pe care apa le-a format în rocile de calcar. Aceste șanţuri depăşesc uneori 4-5 metri lungime şi au o adâncime de până la 30 cm, fiind uneori acoperite cu vegetaţie. Câmpurile de lapiezurile de la Ponoare se remarcă prin varietate și extindere, fiind cunoscute mai multe grupări de lapiezuri, cum ar fi cele din Dealul Peşterii, care formează două câmpuri distincte, Câmpul Cleopatrei şi Câmpul Afroditei. Toate aceste formațiuni calcaroase constituie atracții natural unicat la nivel european.